Existenta este energie, ea este miscarea energiei care se realizeaza in multe sensuri diferite si care imbraca multiple forme. In cazul existentei umane, energia se numeste kundalini. Kundalini este energia concentrata in corpul si sufletul omului.
Energia este manifestata sau nemanifestata. Kundalini reprezinta intotdeauna potentialul vostru, suma tuturor posibilitatilor voastre. Este energie in stare latenta. Iar caile de trezire ale energiei Kundalini au drept scop actualizarea acestui potential. Deci, in primul si in primul rand sa spunem ca forta kundalini nu este ceva unic; cuvantul desemneaza energia specific umana. In acelasi timp, de obicei numai o mica parte este activa, o parte infima. Si nici aceasta parte nu functioneaza in mod armonios; ea este in conflict, provocand suferinte si angoasa. In cazul in care energia voastra functioneaza in mod armonios, totul e bine; daca nu (cand ea este in contradictie cu ea insasi), sunteti nefericiti. Suferinta provine intotdeauna dintr-o energie aflata in conflict, si orice bucurie, orice fericire provin dintr-o energie aflata in armonie.
De ce ramane energia totala in stare potentiala? De ce nu este ea actualizata? Deoarece ea nu este necesara in actiunile de rutina zilnice. Numai partea necesara, numai partea solicitata intra in functiune. Rutina zilnica nu solicita totalitatea energiilor, ci doar o parte infima. Si daca aceasta parte infima nu este inca in armonie, aceasta provine dintr-o viata de zi cu zi ne-integrata.
Nevoile voastre se afla in conflict. Societatea va cere un lucru, iar instinctele va cer exact lucrul opus. Cerintele sociale si cele personale sunt in conflict. Societatea isi are pretentiile ei, morala si religia pe ale ei. Si tocmai aceste conflicte impiedica omul sa devina un intreg aflat in armonie; ele au transformat omul intr-o fiinta fragmentara.
Dimineata doriti ceva, dupa amiaza altceva. Sotia va cere un lucru, iar mama lucrul opus. Astfel obligatiile zilnice devin conflictuale, si mica parte manifestata din energia voastra totala este in contradictie cu ea insasi.
Dar problema este si mai vasta. Partea manifestata a energiei voastre este intr-un permanent conflict cu partea inca nemanifestata. Actualul este intr-un neincetat conflict cu potentialul. Potentialul vrea sa se manifeste si actualul il reprima.
In termeni psihologici, inconstientul este intotdeauna in conflict cu constientul. Constientul incearca sa domine inconstientul, in masura in care manifestarea acestuia din urma ar reprezenta pentru el un pericol. Constientul este sub control, in timp ce potentialul, inconstientul, nu este. Aveti posibilitatea de a controla constientul, dar eruptia inconstientului va aduce pe un teritoriu nesigur pe care nu sunteti capabili sa il administrati. Constientului ii este frica de acest fapt. Iata deci originea celui de al doilea conflict, mai vast si mai profund decat primul si in care constientul se confrunta cu inconstientul, energia manifestata cu energia care cauta posibilitati de a se manifesta.
Din aceste doua tipuri de contradictii rezulta lipsa voastra de armonie. Si aceasta lipsa de armonie face ca energia vostra sa vi se opuna. Energia implica miscare, iar miscarea se face intotdeauna de la nemanifestat la manifestat, de la samanta la arbore, de la intuneric la lumina.
Miscarea nu este posibila decat in absenta reprimarii. Altfel ea este distrusa (armonia este distrusa) si energia voastra se transforma intr-un dusman. Voi sunteti ca o casa dezbinata, ca o multime. Voi nu mai sunteti unul, ci mai multi.
Aceasta situatie anormala este totusi aceea a omului. Ea explica uratenia, suferinta din lume. Bucuria si frumusetea nu vin spre voi decat daca energia vitala cunoaste miscarea, o miscare fluida si linistita -nereprimata, neinhibata, integrala, nefragmentata - care nu este in conflict cu ea insasi ci este un tot organic. O energie care a realizat unitatea armonioasa, astfel am putea defini kundalini. Kundalini nu este decat un cuvant tehnic ce desemneaza energia totala in stare de unitate, de miscare, de armonie ne-conflictuala - o energie cooperanta, complementara si organica. O asemenea energie produce o transformare imediata - unica si necunoscuta.
Cand energiile voastre sunt in conflict, in acest caz sunteti incercati de nevoia de a va elibera de ele. Pentru voi este singurul mod de a fi in armonie. Numai ca facand acest lucru, energia vitala, vitalitatea voastra, coboara in corpul vostru, iese din corpul vostru. Miscarea directionata descendent este aceeasi ca miscarea ce se indreapta spre exterior, la fel cum miscarea ce se indreapta in sus este aceeasi cu miscarea ce tinde spre interior. Cu cat energiile voastre urca mai mult in corp, cu atat ele il penetreaza mai mult; cu cat energiile voastre coboara in corp, cu atat ele ies mai mult. Astfel, daca va eliberati de energiile conflictuale, voi simtiti o usurare, dar aceasta insemna sa aruncati fragmente din viata voastra, la intervale regulate de timp. Este o sinucidere lenta. De fapt noi suntem fiinte sinucigase in masura in care energia noastra nu s-a unificat devenind armonioasa, cat timp miscarea ei nu se indreapta spre interior.
Eliberandu-va de o parte din energia voastra puteti simti o usurare, dar aceasta usurare este obligatoriu momentana, deoarece voi insiva reprezentati o sursa de energie constanta. Energia se va acumula din nou, si va fi necesar sa va eliberati din nou. Ceea ce numim de obicei placere, nu este in realitate decat o descarcare a energiilor conflictuale. Ca si cum am arunca o povara. Si acest lucru este intotdeauna negativ. Fericirea dimpotriva, este pozitiva. Ea nu apare decat odata cu actualizarea energiilor.
Atunci cand, in loc sa eliminati energiile, acestea infloresc in voi, cand in loc sa fiti in conflict cu ele, va uniti cu ele, se produce o miscare spre interior: Si aceasta este nesfarsita. Ea se aprofundeaza neincetat si, cu cat mai mult tinde spre interior, cu atat mai mult aduce beatitudinea si extazul.
Aveti deci doua posibilitati. Prima consta in descarcare: va eliberati de energiile care va impovareaza, energii inutilizabile, prin intermediul carora nu puteti fi creativ. Este starea de spirit anti-kundalini. Atitudinea obisnuita a omului se manifesta impotriva energiei kundalini. Energia circula de la centru la periferie, deoarece aceasta este directia in care va indreptati. Kundalini inseamna exact miscarea opusa, adica fortele, energiile care se indreapta de la periferie spre centru.
Miscarea spre interior, miscarea indreptata spre centru face sa rezulte beatitiudinea, in timp ce miscarea indreptata spre exterior provoaca, simultan, bucurie si suferinta. Bucuria este momentana, insa suferinta domneste in permanenta. Bucuria este prezenta doar in mod intermitent, cand exista speranta sau asteptarea unui lucru. Rezultatul real se manifesta insa intotdeauna prin suferinta.
Fericirea voastra consta in asteptare, speranta, dorinta, vis, care nu fac decat sa va elibereze de povara voastra; este un proces complet negativ. Ea nu exista in realitate, ceea ce experimentati fiind doar o absenta momentana a suferintei. Si aceasta absenta voi o numiti fericire.
Voi creati fara incetare noi energii. De fapt este insasi definitia vietii: capacitatea de a produce, in mod constant, forta vitala. Odata cu stingerea acestei capacitati, apare moartea. Paradoxul este urmatorul: voi produceti fara incetare energie si nu stiti ce sa faceti cu ea. Odata creata, va debarasati de ea; iar cand nu o aveti, sunteti nefericiti, bolnavi.
Cand nu este creata energie sunteti bolnavi; cand este creata, la fel. In primul caz boala provine din lipsa de forta, in al doilea caz ea provine din energia care va apasa ca o povara. Sunteti incapabili sa o armonizati, sa o faceti creatoare, beatifica. Ati creat-o, si nestiind ce sa faceti cu ea, o expulzati in afara voastra. Apoi reincepeti sa creati energie. Acest lucru este absurd, dar aceasta absurditate constituie inlantuirea obisnuita a momentelor existentei umane: se creaza constant energie, care devine - in mod constant - o povara, deci trebuie - in mod constant - sa o eliberam.
Acest lucru explica de ce activitatea sexuala are o importanta, o semnificatie atat de mare: este unul din cele mai bune mijloace de a scapa de propria energie. Intr-o societate a abundentei, sursele de creatie a energiei devin mai numeroase, la fel si tensiunile, si pentru a va elibera de acestea recurgeti de obicei la actul sexual. Voi creati energie in interiorul vostru, apoi o aruncati in afara voastra. Fara incetare. Daca sunteti dotat cu inteligenta si subtilitate, veti intelege absurditatea acestui proces, lipsa completa de sens si - in cele din urma - inutilitatea unui asemenea mod de existenta. Nu sunteti oare in acest caz un instrument folosit la crearea energiei si la expulzarea ei? Are vreun sens acest mecanism? De ce trebuie el sa existe? Doar ca sa fie un instrument prin care energia este creata si apoi expulzata? Cu cat sunteti mai sensibil, cu atat mai mult puteti intelege stupiditatea vietii, asa cum o cunoasteti.
Kundalini insemna remedierea unei situatii absurde, insemna crearea unei situatii in care totul sa aiba un sens. Stiinta energiei kundalini este printre cele mai subtile. Si stiintele fizice se ocupa de energie, dar de energia materiala, nu de cea psihica. In ceea ce priveste kundalini yoga, ea analizeaza energia psihica. Este o stiinta a lumii metafizice, transcendente.
La fel ca si energia materiala, energia psihica poate fi creativa sau distructiva. Neutilizata, ea este distructiva; utilizata, ea este creativa. Dar ea se mai poate utiliza si intr-o maniera ne-creativa. Pentru a o face creativa trebuie sa intelegeti ca nu este vorba doar de o realizare partiala a propriului vostru potential. In acest caz, cand cea mai mare parte a potentialului vostru ramane in stare latenta, situatia produsa nu este - in nici un caz - creativa.
Potentialul vostru energetic trebuie sa fie realizat, actualizat in totalitatea sa. Exista metode pentru aceasta. Energia voastra trebuie sa se trezeasca. Pana acum dormea, la fel ca un sarpe. Astfel denumim energia kundalini: forta sarpelui, a sarpelui care doarme.
Daca vi s-a intamplat sa vedeti vreodata un sarpe care doarme, veti sesiza analogia: el este incolacit, fara sa faca nici cea mai mica miscare. Dar un sarpe se poate ridica drept, pe coada sa, datorita energiei sale. De unde si utilizarea sa ca simbol. La fel ca si sarpele, energia voastra vitala este incolacita si adormita. Dar ea se poate trezi, se poate "ridica" daca potentialul ei este actualizat in intregime. De aici rezulta transformarea voastra.
Viata si moartea nu sunt decat stari energetice. Viata implica o energie in miscare, iar moartea o energie inerta. Viata insemna energie trezita, moartea energie ce doarme. Deci, conform kundalini yoga, voi nu sunteti - de obicei - decat partial vii. Cu o parte a energiei voastre actualizata, restul dormind atat de profund, incat e ca si cum ea nici nu ar exista.
Dar energia care doarme poate fi trezita. Metodele prin care kundalini yoga vizeaza actualizarea energiei sunt multiple. De exemplu: pranayama (controlul respiratiei). Trezirea este posibila datorta respiratiei tocmai datorita faptului ca exista un pod intre energia voastra vitala {prana - sursa originara a vitalitatii) si existenta voastra, intre potential si actual.
Modificand ritmul repsirator, schimbati imediat intregul vostru sistem energetic. In timpul somnului aveti o respiratie specifica, in stare de veghe aveti o respiratie specifica. La fel atunci cand sunteti furiosi, cand iubiti, cand sunteti prinsi in pasiunea actului sexual. Datorita prezentei unei calitati specifice a fortei vitale in fiecare stare de spirit diferita, respiratia voastra se modifica.
Starea de furie cere o cantitate mai mare de energie la periferia fiintei voastre. Similar in caz de pericole (daca trebuie sa faceti fata unui atac, sa va aparati). Un suvoi de energie pleaca din centrul fiintei voastre.
In masura in care o mare parte din energie paraseste corpul vostru prin intermediul actului sexual, apare epuizarea. Tot astfel, va simtiti epuizati dupa o explozie de furie. Dupa momentele de iubire, dimpotriva, va simtiti reimprospatati (la fel si dupa rugaciune). De ce? In momentele de iubire, absenta pericolului face ca nici o energie sa nu fie necesara in partea periferica a fiintei voastre: sunteti relaxat, in armonie, iar energia se indreapta spre interior. Cand energia curge astfel spre interior, are loc o regenerare.
Dupa exercitii de respiratie profunda, va simtiti,. de asemenea, regenerati. Energia voastra se indreapta spre interior, si de fiecare data cand se intampla acest lucru, va simtiti revitalizati, in plenitudinea fortelor; sunteti intr-o buna dispozitie.
Altceva: cand energia va penetreaza, respiratia se modifica, ea devine calma, ritmica, armonioasa. In anumite momente nu o mai simtiti; aveti impresia ca s-a oprit. Ea a devenit atat de subtila! Energia nemaifiind necesara, respiratia se opreste. In starea de samadhi, in extaz, avem impresia ca respiratia a incetat complet. Miscarea energiei spre exterior devenind inutila, respiratia se opreste.
Datorita pranayama-ei, energia potentiala din interiorul vostru se trezeste treptat Dar aceasta poate fi captata si prin asanas (posturile specifice din yoga), corpul vostru fiind cuplat in orice punct la sursa de energie. Fiecare postura are deci un efect corespunzator asupra sursei de energie.
Postura in care statea Buddha este numita padmasan, postura lotusului. Ea se numara printre posturile ce necesita foarte putina energie. Daca sunteti asezati, cu spatele foarte drept, echilibrul este atat de bine realizat incat va uniti cu pamantul. Legile gravitatiei nu mai actioneaza. Si daca mainile si picioarele voastre sunt plasate astfel incat sa formeze un circuit inchis, electricitatea vitala circula in acest circuit. Postura lui Buddha este o postura in cerc, in care energia este circulara, ea nu scapa spre exterior.
De obicei energia scapa spre exterior prin degete, maini sau picioare. Asa se explica de ce femeile rezista mai bine la boli decat barbatii, si de ce au o viata mai lunga. Cu cat forma unui corp este mai rotunda, cu atat mai putina energie poate scapa spre exterior.
Daca actul sexual nu le epuizeaza prea mult pe femei acesta se intampla deoarece forma organului lor sexual este rotunda, deoarece organul lor este absorbant. Barbatii sunt de obicei epuizati, deoarece - din cauza formei sexului lor - ei cheltuiesc o mai mare cantitate de energie, nu numai biologica ci si psihica.
In padmasan toate punctele prin care ar putea avea loc pierderi energetice se unesc, astfel incat energia nu se poate indrepta spre exterior. Picioarele sunt incrucisate, mainile ating picioarele si picioarele centrul sexului. Si cum spatele este foarte drept, ne sustragem atractiei gravitationale. Nu exista nici o pierdere de energie si putem deci sa uitam in intregime corpul. Ochii trebuie sa fie inchisi sau intredes-chisi, globii oculari in repaus, deoarece ochii sunt - la randul lor - un punct prin care se realizeaza pierderi energetice importante.
Chiar si atunci cand visati pierdeti multa energie, din cauza miscarii ochilor vostri. De fapt, in cazul in care vreti sa stiti daca o persoana viseaza sau nu, este suficient sa-i puneti degetele pe pleoape. Daca ochii se misca, persoana respectiva tocmai viseaza. Treziti-o, si va va povesti ce visa. Daca globii oculari sunt imobili, insemna ca somnul ei este profund si fara vise, asa numita sushupti, intreaga energie se indreapta spre interior.
Asanas-urite, pranayama se numara printre numeroasele metode prin intermediul carora facem suvoiul energiilor sa curga spre interior. Curgand astfel ele se amesteca, deoarece in centru suvoiul nu poate fi decat unic. Deci, cu cat energia voastra se indreapta mai mult spre interior, cu atat sunteti mai armoniosi. Conflictele dispar. In centrul fiintei conflictele sunt inexistente; exista o unitate organica totala. De unde si beatitudinea.
Altceva: asanas-urile si pranayama actioneaza ajutand corpul. Sunt importante, desigur, dar numai din punct de vedere fizic. In cazul conflictelor mentale eficienta lor este foarte limitata, corpul si mentalul nefiind - de fapt doua entitati separate, ci doua componente ale unei aceleasi entitati. Voi nu sunteti corp si minte; sunteti corp/minte (psyche/soma sau soma/psyche). Ne referim de obicei la corp ca fiind o entitate si la minte ca fiind o alta, cand - de fapt - corpul si spiritul sunt cei doi poli ai unei aceleasi energii. Corpul este material, mintea subtila, dar energia care le traverseaza este identica.
Este bine sa lucram asupra ambelor. Pentru corp exista hatha yoga: asanas-urile, pranayama etc; pentru minte exista raja yoga si alte tipuri de yoga care se ocupa in principal de atitudinile mentale.
Corpul si mintea au la baza aceeasi energie. Astfel, daca atunci cand sunteti furiosi, va controlati respiratia, furia se risipeste. Daca puteti sa respirati ritmic, furia nu va poate domina, si nici pasiunea sexuala. Ea va fi in interiorul vostru, dar intr-o forma nemanifestata. Nimeni nu o va remarca, nici macar voi insiva. Furia, pasiunea sexuala sunt stari ce pot fi suprimate. Datorita respiratiei ritmice le puteti reduce intensitatea pana in punctul in care nici macar voi nu mai sunteti constienti de ele. Furia, pasiunea sexuala sunt inca prezente: corpul le-a suprimat, dar ele raman intacte in interiorul vostru.
Este bine sa lucrati simultan asupra corpului si mintii. Asupra corpului prin intermediul metodelor yoga, asupra mintii prin intermediul constiintei. Datorita faptului ca lucrurile devin mai subtile odata cu practica yoga, trebuie sa fiti mai constient. Cand sunteti furiosi, furia voastra este atat de evidenta incat ea este perceptibila fara dificultate. Dar odata cu practica pranayama furia devine mult mai subtila, astfel incat avem nevoie de un plus de constiinta, de o sensibilitate mai fina, altfel nu o putem percepe. Deoarece corpul nu mai reactioneaza la ea, iar expresia fizica dispare in intregime.
Cei care practica tehnici de extindere a campului constiintei simultan cu tehnicile yoga, invata sa penetreze regiuni ale constiintei mai profunde. Tehnicile yoga nu aplica actiunea constiintei decat asupra materiei grosiere. Si daca modificati ceea ce este grosier fara a modifica subtilul, va veti gasi in fata unei dileme, in care conflictul apare intr-o maniera diferita.
Yoga reprezinta un ajutor, dar un ajutor partial. Restul provine din ceea ce Buddha numea vigilenta, atentie. Practicati yoga astfel incat miscarile corpului vostru sa devina ritmice si concordante cu miscarile interioare, dar practicati - simultan - si atentia.
Fiti atenti atunci cand respirati. In yoga este necesara modificarea procesului respirator. Fiind atenti, sunteti atent la respiratie in starea in care este. Doar atat. Daca sunteti capabili sa fiti constienti de respiratia voastra, veti constientiza - de asemenea - propriile procese ale gandirii. Nu exista constientizare a proceselor gandirii fara constientizarea procesului respirator.
Cei care se straduiesc sa realizeze priza constiintei direct asupra procesului gandirii nu obtin nici un rezultat. Este un obiectiv dificil, obositor. Respiratia este poarta mentalului. Daca va opriti respiratia, fie si pentru o clipa, gandurile voastre se opresc. Cand ne oprim respiratia, gandirea se opreste si ea. Daca ganditi haotic, si respiratia voastra este - de asemenea - haotica. Respiratia reflecta instantaneu modul vostru de gandire.
Buddha mentioneaza metoda anapanasati: yoga atentiei asupra suflului care intra si care iese. El spune: "incepeti cu aceasta", si are dreptate. Este de preferat sa ne concentram mai intai asupra respiratiei, si nu asupra proceselor gandirii. Odata ce realizati perceptia miscarilor subtile ale respiratiei sunteti capabili sa percepeti si miscarile subtile ale gandirii.
Constientizarea procesului gandirii schimba calitatea mentalului; asanas-urile si pranayama schimba calitatea corpului. Apoi vine si momentul in care corpul si mentalul se unesc unul cu celalalt, fara nici un conflict. Cand cele doua lucreaza in mod sincron, nu mai sunteti nici corp, nici mental. Va cunoasteti pentru prima data in calitate de Sine. Este transcendenta.
Dar transcendenta nu se realizeaza decat in absenta oricarui conflict, in acest moment de armonie, in care corpul si mintea sunt unite, in care nu exista nici un conflict, le transcendeti pe amandoua. , Nu mai sunteti nici unul, nici altul. Dintr-un anumit punct de vedere, nu mai sunteti nimic; sunteti constiinta. Nu constiinta a ceva, ci constiinta in sine.
Aceasta constiinta fara obiect al constiintei produce explozia. Ceea ce este potential se actualizeaza. Explodati intr-un nou univers, care este ultim. Si aceasta implinire este cea spre care tind toate religiile.
Drumurile spre realitatea ultima sunt intr-un numar foarte mare. Putem vorbi sau nu despre kundalini; este neesential. Kundalini nu este decat un cuvant care poate fi inlocuit cu un altul. Dar semnificatia lui este inevitabil prezenta; intr-un fel sau altul, in calitate de curgere interioara a energiei.
Curgerea interioara a energiei constituie unica revolutie, unica libertate. Daca nu o cunoasteti, produceti infern dupa infern, deoarece cu cat va indepartati mai mult spre exterior, cu atat va indepartati mai mult de voi insiva. Si cu cat sunteti mai departe de voi insiva, cu atat sunteti mai bolnav si intr-o stare de dizarmonie.
Kundalini este izvorul originar de energie al intregii vieti, dar voi sunteti separati de el printr-o multime de obstacole. V-ati instrainat de voi insiva si nu stiti cum sa reveniti la lacasul vostru. A reveni la lacasul vostru este ceea ce va invata stiinta yoga. In ceea ce priveste transformarea umana, kundalini yoga este stiinta cea mai subtila.
M-ati intrebat de ce metodele traditionale erau sistematice, iar a mea haotica. Metodele traditionale sunt sistematice tocmai datorita faptului ca oamenii din trecut, pentru care ele au fost concepute, erau diferiti. Omul contemporan este un fenomen cu totul nou. Nici o metoda traditionala nu poate fi folosita ca atare, deoarece omul - asa cum este el acum - nu a mai existat in trecut. Deci, intr-o anumita masura, metodele traditionale nu sunt cele mai adecvate.
Astfel, corpul a suferit schimbari uriase. El nu mai este la fel de natural ca atunci cand Patanjali si-a dezvoltat sistemul sau de yoga. El este cu totul diferit. Este atat de denaturat, incat nici o metoda traditionala nu ii mai poate fi de vreun ajutor.
In trecut yoghinii nu aveau dreptul sa ia medicamente - absolut deloc - in masura in care modificarile de ordin chimic fac aplicarea metodelor nu numai dificila, ci si periculoasa. Mai mult, in zilele noastre intreg mediul ambiant este alterat: omul, apa, societatea, conditiile de viata. Nimic nu mai este natural. Va nasteti intr-un cadru artificial si cresteti in interiorul lui. In consecinta, metodele traditionale se dovedesc a fi periculoase. Este mai bine sa li se aduca unele schimbari ce se impun ca urmare a situatiei contemporane.
Altceva: calitatea mentalului s-a modificat in mod esential. Pe vremea lui Patanjali, centrul personalitatii umane nu era intelectul ci inima. Si inaintea lui Patanjali era si mai jos, sub ombilic. Hatha yoga a conceput metode utile si semnificative pentru fiintele al caror centru al personalitatii se situa in regiunea ombilicului. Apoi centru a devenit inima, si numai in acel moment s-a putut recurge la bhakti yoga. Aceasta cale s-a dezvoltat in Evul Mediu, deoarece tocmai in aceasta epoca s-a realizat transferul centrului personalitatii intre ombilic si inima.
Orice metoda trebuie sa fie adaptata persoanei careia ii este destinata. In zilele noastre nici macar bhakti yoga nu mai este convenabila. Centrul personalitatii s-a indepartat si mai mult de ombilic. in prezent acest centru este intelectul.
Asa se explica de ce teorii ca acelea ale lui Krishnamurti au un anumit rasunet. Nu mai este nevoie nici de metoda, nici de tehnica, ci doar de intelegere (doar atat). Numai ca, daca acestea se situeaza doar la nivel verbal, intelectual, nu se schimba nimic, nu se transforma nimic. In acest caz, nu rezulta decat o acumulare de informatii.
Daca fac apel mai degraba la metode haotice decat sistematice, este tocmai datorita faptului ca ele sunt de un mare ajutor pentru a cobora centrul, pentru a-l scoate in afara intelectului. In acest caz metodele sistematice sunt neputincioase, sistematizarea fiind un domeniu specific intelectului. Ele nu fac altceva decat sa il intareasca, dandu-i mai multa energie.
Metodele haotice fac abstractie de intelect. Ele il fac inactiv. Ele creaza un asemenea haos incat centrul este coborat automat din intelect pana la inima. Daca practicati metoda mea de Meditatie Dinamica cu convingere, in maniera ne-sistematica si haotica, atunci centrul vostru se stabileste in inima. Are loc un catharsis. Catharsisul este indispensabil din cauza uriasei represiuni exercitate de intelect asupra sentimentelor voastre. Intelectul vostru a luat in stapanire o parte atat de mare a fiintei voastre, incat va aflati total sub dominatia sa. Nu mai exista loc
Este mai bine deci sa folosim in primul rand o metoda haotica, metoda ce transfera centrul constiintei din intelect spre inima. In al doilea rand, facem apel la catharsis care deschide si elibereaza inima, care ne face sa aruncam represiunile. Odata ce inima este usoara si libera, centrul de constiinta este impins si mai jos; el se stabileste in regiunea ombilicului. Aici se gaseste izvorul vitalitatii, izvorul potential al corpului, al spiritului si a orice altceva.
Folosesc aceasta metoda intr-un scop foarte precis. In stadiul in care va aflati, metodologia sistematica ar fi neputincioasa, deoarece gandirea s-ar folosi de ea ca de un instrument propriu. Nici bhajans nu sunt eficiente, inima fiind prea stramtorata pentru a se putea darui in intregime cantului. Cantecele, rugaciunea nu vor fi pentru ea decat o modalitate de eschivare. O inima plina de represiuni, nu se poate nicicum dedica rugaciunii. Nu am intalnit in existenta mea nici o persoana care sa fie capabila sa realizeze in mod profund rugaciunea autentica. Rugaciunea este imposibila, in masura in care insasi iubirea a devenit o imposibilitate.
Constiinta trebuie condusa spre izvorul ei, spre radacinile ei. Numai atunci poate avea loc o transformare. De aceea, folosesc metode haotice.
Fiind intr-o stare de haos, creierul vostru isi inceteaza activitatea. Astfel, daca va aflati la volanul unei masini si cineva traverseaza brusc strada in fata voastra, reactia este atat de rapida incat ea nu poate apartine creierului. Actiunea creierului nu este imediata. El reflecteaza la ceea ce trebuie si nu trebuie facut. In caz de risc de accident, cand apasati frana, se ridica o senzatie din regiunea ombilicului, ca si cum ar fi reactia stomacului vostru. Constiinta voastra coboara spre ombilic din cauza riscului de accidentare. Daca accidentul ar fi fost previzibil, creierul si-ar fi vazut de treaba, dar cum el este neasteptat, necunoscutul va invadeaza. Atunci remarcati faptul ca s-a realizat o coborare a constiintei in interiorul corpului, pana la ombilic.
Daca intrebam un calugar zen: "Care este centrul gandirii voastre?", el isi pune mainile pe stomac. Cand occidentalii i-au intalnit pe calugarii japonezi pentru prima data, au fost surprinsi. "Cum, voi ganditi cu stomacul? Povesti!" insa raspunsul este foarte semnificativ. Constiinta poate actiona plecand de la oricare centru al corpului, si cel mai aproape de sursa originara este ombilicul. Cel mai indepartat de sursa originara este creierul, astfel incat daca energia vitala se indreapta spre exterior, centrul de constiinta devine creierul. In caz contrar, ombilicul sfarseste prin a deveni acest centru.
Pentru a intoarce constiinta spre radacinile sale, acolo unde se afla sediul tuturor transformarilor, sunt indispensabile metode haotice. In caz contrar, veti continua sa transpuneti totul in cuvinte, in mod inutil. Nu ajunge numai sa stim ceea ce este bine pentru a realiza o schimbare, este necesara o transformare a radacinilor.
O persoana care stie ceea ce este bine dar nu poate actiona, se enerveaza cu atat mai mult. Ea intelege dar ramane neputincioasa, intelegerea nu are nici un sens decat daca provine din ombilic, de la radacini. Intelegerea intelectuala nu aduce cu sine schimbarea.
Realitatea ultima nu se poate cunoaste prin inteles, deoarece faptul de a actiona in mod cerebral va pune in conflict cu radacinile din care ati provenit. Orice problema provine din faptul ca v-ati indepartat de ombilic. Viata si moartea voastra isi au sediul in ombilic. Trebuie sa reveniti la radacini, dar aceasta revenire este dificila.
Obiectul disciplinei kundalini yoga este energia interioara si traiectul ei interior. Ea isi propune sa aduca atat corpul cat si mintea in punctul de transcendenta. Aici, totul se schimba: corpul, mintea, existenta. Totul este viata.
Un car cu boi este util, dar este depasit. In prezent conduceti o masina, iar tehnica de conducere este diferita. Aceea care era valabila pentru carul cu boi, nu mai este adecvata acum.
Metodele traditionale gasesc o rezonanta in interiorul nostru datorita vechimii lor, si datorita faptului ca o multime de oameni au atins realizarea prin ele. Ele sunt neadecvate pentru noi, dar nu erau la fel si pentru Buddha, Mahavira, Patanjali sau Krisna. Pentru ei, ele aveau un sens; ei se puteau baza pe ele. Vechile metode risca sa fie lipsite de sens in zilele noastre, dar datorita faptului ca Buddha a atins realizarea prin intermediul lor, ele ne atrag. Cei care sunt legati de traditii spun: "Buddha a atins realizarea datorita lor, de ce nu as atinge-o si eu?" In realitate situatia noastra este cu totul diferita. Atmosfera, regiunile gandirii s-au modificat in intregime. Orice metoda este conceputa pentru o situatie specifica, un mental specific, un om specific.
La extrema opusa il intalnim pe Krishnamurti, care refuza metodele in bloc. Pentru a face acest lucru, el este fortat sa renunte si la Buddha. Este cealalta fata a monedei. Daca refuzati metodele, trebuie sa il refuzati si pe Buddha, si daca nu il refuzati pe Buddha, nu puteti nici sa-i refuzati metodele.
Acestea sunt pozitii extreme, iar extremele sunt intotdeauna false. Nu puteti refuza un lucru fals si sa alegeti opusul sau, deoarece si acesta va fi fals. Adevarul este intotdeauna la mijloc. Deci, dupa parerea mea, faptul ca vechile metode sunt ineficiente nu inseamna ca nici o metoda nu este eficienta, ci faptul ca metodele trebuie sa se schimbe.
Non-metoda este, la randul ei, o metoda. Se intampla ca pentru o anume persoana non-metoda sa fie singura metoda conveniabila. O metoda nu este valabila decat in functie de un anumit individ; adevarul ei nu este general. Adevarurile generale sunt intotdeauna false. Deci, o metoda sau un sfat se aplica invariabil unei fiinte umane specifice: atentiei sale, mintii sale, lui si nimanui altcuiva.
Si acest punct ridica - de asemenea - o serie de dificultati in zilele noastre. In trecut exista o relatie directa intre maestru si discipol. Era o relatie, o comunicare personala. La ora actuala, aceasta relatie este impersonala. Maestrul vorbeste unei multimi si in termeni generali. Numai ca adevarurile generale sunt false. Un lucru nu are sens decat in functie de un individ in particular.
Aceasta dificultate o intalnesc zilnic. Daca ma cautati si imi puneti o intrebare, raspunsul meu se adreseaza voua, nimanui altcuiva. Alta data, altcineva imi va pune o intrebare, iar raspunsul meu va fi valabil doar pentru el. Cele doua raspunsuri pot fi contradictorii, in masura in care personalitatea celor doi indivizi este contradictorie. Deci, daca vreau sa va ajut, trebuie sa ma adresez voua in particular. Si daca trebuie sa ma adresez fiecarui individ in parte, voi fi nevoit sa spun o multime de lucruri contradictorii.
Cei care vorbesc in termeni generali sunt coerenti, dar in acest caz adevarul este denaturat, deoarece pentru a fi adevarata, o declaratie trebuie sa se adreseze unui individ in particular.
Desigur, adevarul este etern (el nu este nici nou nici vechi), dar el ramane realizarea, scopul. Mijloacele sunt valabile sau nu pentru un individ determinat, pentru un mental, pentru o atitudine specifica.
Daca privesc situatia asa cum este ea, omul contemporan este atat de schimbat incat are nevoie de metode, de tehnici noi. Metodele haotice reprezinta un ajutor pentru mintea contemporana, in masura in care aceasta minte este - ea insasi - haotica. Acest haos, revolta omului modern, oglindeste revolta corpului contra mintii si contra actiunii sale represive. Pentru a ne exprima in termenii sistemului yoga, este revolta centrilor inimii si ombilicului contra creierului.
Si acesti doi centri se razvratesc impotriva creierului deoarece acesta din urma a monopolizat intregul teritoriu al sufletului uman. Si aceasta situatie a devenit intolerabila. Asa se explica de ce universitatile sunt locuri in care domneste rebeliunea. Acest lucru nu este intamplator. Daca privim societatea ca pe un corp organic, putem considera universitatea ca fiind capul, creierul.
Din cauza felului de a fi rebel al mintii moderne, aceasta este foarte indulgenta fata de metodele suple si haotice. Meditatia dinamica ajuta indepartarea centrului de constiinta de creier. Astfel, adeptul acestei metode inceteaza sa doreasca sa se revolte, in masura in care cauza revoltei sale dispare. El se simte bine.
Pentru mine meditatia nu provoaca numai o renastere, o transformare a individului; ea pune si bazele pentru o transformare a societatii in ansamblul ei, a fiintei umane ca atare. Omul are de ales intre a se sinucide si a-si transforma propria energie.
***
***
Nota: Meditatia Dinamica (si alte tehnici concepute de Osho) este descrisa detaliat in cartea "Meditatia Dinamica". Metoda se compune din cinci etape de zece minute fiecare. Prima consta intr-o respiratie profunda, rapida, haotica, practicata in scopul trezirii energiei. A doua consta intr-un catharsis, o eliberare a represiunilor ce au devenit constiente prin procesul respirator. Urmeaza apoi a treia etapa: repetarea energica a sunetului hu, care atinge centrul sexului si face energia sa urce in corp. Aceasta etapa este urmata de zece sau cincisprezece minute de tacuta nemiscare (meditatia propiu-zisa). Exercitiul se incheie cu zece sau cincisprezece minute de celebrare, in care ne exprimam beatitudinea simtita in a patra etapa si pe care o redam universului cu multumire.
(Cand vorbim de o reactie viscerala prin aceasta intelegem o reactie instinctiva ce vine din centrul fiintei - nu din minte, ci din fiinta in sine. Este probabil ca reactiile noastre sa provina cu atat mai mult din acest centru cu cat ne aflam mai uniti cu centrul fiintei, ele nemaiprovenind din mental.)
Osho: "Revolutia interioara"
Osho: "Revolutia interioara"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu